[ Pobierz całość w formacie PDF ]
.Ar fi extrem de28 că universaliile de felul substanţei sînt în afara sufletului (Ib.lat.).29 că judecata se compune din lucruri din afara sufletului (Ib.lat.).30 a cunoaşte cu certitudine (Ib.lat.).31 cunoaştem toate lucrurile prin înseşi raţionamente, pentru că le cunoaştem pe toate prin Dumnezeu şi nimic nu cunoaştem cu certitudine decit printr-o iluminare divină, şi nu putem avea în alt fel cunoaşterea numită de al treilea fel decît prin iluminarea făcută de Dumnezeu (Ib.lat.).570FILOZOFIA IN SECOLUL AL XIV-LEAinteresant de ştiut dacă la Ioannes Rodington critica filozofiei doar coabitează cu acest principiu sau derivă într-o oarecare măsură din el.Oricum, concluziile sale în această problemă seamănă mult cu cele ale atîtor altora cărora Averroes le deschisese ochii asupra lui Aristotel: imposibilitatea demonstrării că Dumnezeu cunoaşte altceva decît pe sine, sau că este infinitus in vigore32 (deşi Duns Scottus a oferit în sprijinul acestei teze raţiuni mai probabile decît cele împotriva ei), sau că este atotputernic, unic, desăvîrşit, creator ex nihi-lo33, şi, cum dovada existenţei lui Dumnezeu implică noţiunea de creaţie, nu se poate demonstra cu deplină certitudine că Dumnezeu există.Şi aici, dificultatea fundamentală rămîne aceeaşi: opozantul ireductibil (protervus) ar putea totuşi să conteste posibilitatea unui progres la infinit în cauzele de aceeaşi speţă.însă şi monotonia acestor concluzii este instructivă: trebuie s-o suportăm cu bunăvoinţă dacă vrem să vedem secolul al XlV-lea aşa cum a fost el.Şi mai radical dezamăgit de filozofie este augustinianul Hugolinus Malabrancha (Hugolinus Malabrancha de Orvieto), contemporan cu Ioannes din Ripa, autor şi el al unui Comentariu încă inedit la Sentinţele lui Petrus Lom-bardus.El consideră filozofia drept o ţesătură de erori: philosophia proprie loquendo non est scientia sed mixtura falsorum34; filozofia nu foloseşte decît mijloace de demonstraţie false, sau doar probabile, sau inadecvate obiectului, şi de aceea concluziile ei nu sînt niciodată cele ale teologiei.Chiar şi cînd Aristotel spune Deus est35, formula lui nu are sensul pe care l-ar avea în gîndirea unui teolog, căci acesta înţelege Deus36 cu sensul de Treime, iar est31 cu sensul de infinit.Toată psihologia lui Aristotel se sprijină pe ipoteza că sufletul e materie primă; tot ce spune despre suflet devine aşadar fals prin chiar falsitatea acestei supoziţii.Şi ce să mai spunem despre etica sa? Este falsă în cea mai mare parte şi, acolo unde nu e falsă, nu are valoare, căci Aristotel nu a cunoscut decît simulacre de virtuţi şi nu a ştiut să postuleze adevăratele reguli ale binelui.De unde concluzia: De Ethica dico quod superflua est fidelibus3*.Credincioşii au credinţa, şi le este de ajuns.S-a observat corect (C.Michalski) că această critică a filozofilor se leagă direct de teza augustiniană a iluminării.Referindu-se în mod expres la Sfintul Augus-tin, pe care-1 interpretează însă într-o cu totul altă limbă decît a acestuia, Hugolinus face chiar din Dumnezeu intellectus agens39 care ne iluminează şi ne ajută formaliter40 intelectul.Ceea ce-i permite să explice că, uneori, filozofii au spus totuşi lucruri adevărate.Fără îndoială că e posibil să se fi inspirat32 cu o putere infinită (Ib.lat.).33 v.nota 3 de la p.16.34 filozofia, în sens propriu vorbind, nu este o ştiinţă, ci un amestec de erori (Ib.lat.).35 Dumnezeu există {Ib.lat.).36 Dumnezeu (Ib.lat.).37 există (Ib.lat.).38 despre Etică spun că este superfluă pentru credincioşi (Ib.lat.).39 intelect agent (Ib.lat.).40 în mod formal (Ib.lat.).DUNS SCOTTUS ŞI REALIŞTII SECOLULUI AL XIV-LEA 571din Biblie, dar cea mai bună explicaţie este că au primit iluminare specială de la Dumnezeu, care le-a dezvăluit aceste adevăruri.Să notăm că Hugolinus îl urmează aici pe Henric din Gând, ca şi acolo unde vorbeşte despre lumina proprie teologului (lumen theologicum).Se pare deci că opera doctorului Gând, a cărui amprentă o vom regăsi în opera augustinianului averroizant Fitz Ralph, n-a fost în secolul al XTV-lea atît de complet abandonată cît se crede îndeobşte
[ Pobierz całość w formacie PDF ]
Tematy
Index64 2769
64 929
48 3714
Wielki blekit Jennifer Donnelly
Kalifornijska noc 01 Kalifornijska noc Adler Elizabeth
John Coleman We Fight For Oil, A History of US Petroleum Wars (2008)
Adler Elizabeth Kalifornijska noc 01 Kalifornijska noc(1)
Larry Becker Stunners Plus
z4.02 u dobór narzędzi i masz. w pracach tapicerskich 311[32]